Capitolul 15, Pergamentul numărul VIII, „Cel mai vestit vânzător din lume” – Og Mandino. Editura „Curtea Veche” – Colecția cărți cheie:
Astăzi îmi voi spori valoarea de o sută de ori.
O frunză de dud atinsă de geniul omului devine mătase. O bucată de pământ argilos atinsă de geniul omului devine un castel. Un chiparos atins de geniul omului devine templu. Lâna tunsă de pe o oaie devine, prin geniul omului, veștmânt regesc.
Dacă este posibil ca frunzele, argila, lemnul, părul să-și înmulțească valoare însutit sau chiar înmiit, oare nu pot face același lucru cu pământul din care sunt făcut?
Astăzi îmi voi spori valoarea de o sută de ori.
Sunt ca un bob de grâu, care are trei căi de urmat. Grăuntele poate fi pus într-un sac, care e aruncat într-o magazie pentru a sluji mai apoi ca hrană porcilor. Sau poate fi măcinat și transformat în făină, din care se face pâinea. Sau poate fi pus în pământ și lăsat să crească până când spicul său auriu va produce o mie de alte grăunțe.
Sunt asemeni unui bob de grâu – cu o singură diferență. Grăuntele nu poate alege daca va fi mâncat de porci, măcinat pentru pâine sau plantat pentru a se înmulți. Eu pot face alegeri, și nu îmi voi lăsa viața mea să fie hrana porcilor, și nici nu voi lasa sa fie măcinat de pietrele eșecului și disperării pentru a fi spartă și devorată de voința altora.
Astăzi îmi voi spori valoarea de o sută de ori.
Pentru a crește si a se înmulți, bobul de grâu trebuie sădit în întunericul pământului, iar eșecurile, disperările, ignoranța și inabilitatea mea sunt întunericul în care am fost plantat pentru a mă coace. Acum, asemeni bobului de grâu ce va încolți și va înflori, doar dacă este hrănit de ploaie, de soare, de vânturile calde, eu însumi trebuie să îmi hrănesc trupul și mintea pentru a-mi împlini visurile. Dar până ce ajunge la maturitatea deplină, grâul așteaptă la mâna capriciilor naturii. Eu n-am nevoie să aștept, pentru că am puterea de a-mi alege singur destinul.
Astăzi îmi voi spori valoarea de o sută de ori.
Si cum voi face acest lucru? Mai întâi, îmi voi stabili scopuri pentru fiecare zi, săptămână, lună, an și pentru întreaga mea viață. Așa cum ploaia trebuie să cadă înainte ca bobul de grâu să se spargă și să încolțească , eu trebuie să am țeluri înainte ca viața mea să se cristalizeze. În stabilirea scopurilor mele, voi lua in considerare cele mai mari împliniri pe care le-am avut în trecut și le voi înmulți cu o sută. Acesta va fi standardul cu care voi trăi în viitor. Nicicând nu mă voi gândi că scopurile mele sunt prea înalte, pentru că nu e oare mai bine „să-mi îndrept sulița către lună și să lovesc doar un vultur, decât să-mi îndrept sulița spre un vultur și să lovesc o stâncă?
Astăzi îmi voi spori valoarea de o sută de ori.
Înălțimea scopurilor mele nu mă va copleși și va trebui să mă împiedic de multe ori până când le voi atinge.
Dacă mă voi împiedica, mă voi ridica, iar căzăturile mele nu mă vor îngrijora, pentru că toți oamenii trebuie să se împiedice deseori până să ajungă acasă. Numai viermele nu are a se teme că se va împiedica. Eu nu sunt un vierme. Nu sunt o plantă. Nu sunt o oaie. Sunt un om. Lasă-i pe alții să-și construiască mormânt din pământul lor. Eu îmi voi construi un castel.
Astăzi îmi voi spori valoarea de o sută de ori.
Și la fel cum soarele încălzește pământul pentru ca mai departe semințele să încolțească, la fel cuvintele acestui pergament îmi vor încălzi viața și-mi vor face visele sa se împlinească. Astăzi voi depăși orice acțiune făcută ieri. Voi urca muntele zilei de astăzi cu mai multa dibăcie, iar mâine voi urca și mai sus decât astăzi, iar poimâine voi fi mai sus decât mâine. Nu a-i depăși pe ceilalți e important; totul este a mă depăși pe mine însumi.
Astăzi îmi voi spori valoarea de o sută de ori.
Și așa cum vânturile calde aduc grâul la maturitate, aceleași vânturi îmi vor purta vocea către cei ce mă vor asculta, iar cuvintele mele îmi vor anunța scopurile. Odată spuse, nu voi îndrăzni să le retrag, căci altfel îmi voi strica imaginea. Voi fi propriul meu profet, si deși mulți vor râde la spusele mele, ei îmi vor auzi planurile, îmi vor cunoaște visurile și astfel nu voi mai avea scăpare până când cuvintele mele nu vor deveni fapte împlinite.
Astăzi îmi voi spori valoarea de o sută de ori.
Nu voi comite teribila crima de a ținti prea jos.
Voi lucra astfel încât eșecul să nu se producă.
Totdeauna strădania mea va depăși ceea ce am dobândit.
Nu voi fi niciodată mulțumit cu ceea ce am realizat până acum pe piață.
Scopurile mele vor fi din ce în ce mai înalte, pe măsura ce le voi atinge. Mă voi strădui să acționez astfel încât ora următoare să fie mai bună decât cea de acum.
Voi face cunoscute lumii scopurile mele.
Totuși, niciodată nu îmi voi anunța împlinirile. În schimb, voi lăsa lumea să se apropie de mine cu laude și voi avea înțelepciunea de a le primi cu umilință.
Astăzi îmi voi spori valoarea de o sută de ori.
Înmulțindu-se de o sută de ori, un bod de grâu produce o sută de tulpini. Înmulțindu-se asta cu o sută de zece ori, ele vor hrăni toate orașele pământului. Nu sunt eu mai mult decât un bob de grâu?
Astăzi îmi voi spori valoarea de o sută de ori.
Și când acest lucru se va împlini, o voi face încă o dată și înca o dată, și voi fi surprins și mirat în măreția mea, de felul în care cuvintele acestui pergament s-au împlinit în mine.
Text redactat: Robert Pope.
Sursa Imagine: marcobettosi.wordpress.com
