„Îmi recăpătasem rapid sănătatea și deveneam însuflețit
de o ambiție irezistibilă de a mă întoarce și de a o lua de la început. Mi-am reproșat că am risipit atâția ani prețioși în eforturile zadarnice ale vechii mele căi și eram nerăbdător să încep într-un mod nou.
Călătoria a trecut atât de repede! Curând aveam să mă despart de cineva de care devenisem profund atașat, cineva căruia îi datoram atât de mult. I-am înmânat cartea de vizită și i-am cerut-o pe a lui. Mi-a zis: «Nu am carte de vizită, nume, adresă. Eu sunt ca vântul. Vin de nicăieri și merg pretutindeni. În legătură cu numele, spune-mi Prieten». I-am zis că mai degrabă i-aș spune Maestru, însă el mi-a zis: «Nu, nu, nu Maestru. Doar Prieten. Este suficient». S-a uitat la cartea mea de vizită și mi-a zis: «Apar în locurile cele mai neașteptate. S-ar putea să ne vedem curând. Îți voi scrie.»
Nu voi uita niciodată instrucțiunile pe care mi le-a dat
când ne-am despărțit. M-am simțit ca un copil care pleacă de la părintele său. Mi-a zis: «Ești cu adevărat norocos. Doar gândește-te la milioanele de oameni capabili, extrem de talentați – mulți binecuvântați cu abilități importante pentru succes și conducere, ale căror realizări ar însemna foarte mult pentru atât de mulți oameni – care nu știu ceea ce știi tu. Ei continuă să se străduiască și să se forțeze, irosindu-și prețioasa forță a vieții, doar pentru a se trezi nemulțumiți, descurajați, demoralizați, copleșiți, așa cum erai și tu cândva. Deși sunt imboldiți de acea scânteie divină, acea dorință irezistibilă prin care ei realizează instinctiv că există o cale, ei nu o pot afla și se trezesc eșuând după ani de efort.
Acum tu poți evita toate acestea.
Mergi acasă; ai învățat tot ceea ce îți va fi necesar. Dacă urmezi instrucțiunile pe care ți le-am dat, poți ajunge oricât de sus. Poți realiza rapid și ușor orice scop onorabil. Nu există limite pentru posibilitățile tale! Succesele tale se vor multiplica și vor crește în măsura în care vei stăpâni Legea. Cu fiecare succes, credința ta în Lege va deveni din ce în ce mai puternică, până când vei atinge punctul convingerii totale. Atunci vei fi invincibil.
Ține minte avertismentul pe care ți l-am dat.
Nu dezvălui nimic despre toate acestea nici chiar celei mai apropiat prieten. Dacă faci acest lucru înainte de a fi puternic consolidat de Lege, asta doar va interfera cu planurile tale; rezultatul va fi risipirea forțelor tale și slăbirea puterii lor pentru binele tău. Deci păstrează secretul închis în inima ta. Nu vei putea niciodată să rezolvi problemele altuia, nici ei nu vor fi capabili să le rezolve pe ale tale. Este strict o chestiune care aparține fiecărui individ. Realizarea oricărui lucru, în orice domeniu, este rezultatul descoperii modului de operare al acestei forțe interioare și al folosirii sale, iar acest lucru trebuie făcut individual. Nu există altă cale.
Nu am nicio îndoială că vei reuși, în orice direcție dorești. Va veni vremea când te vei retrage din preocupările materiale și îți vei dedica viața omenirii, ajutând la eliberarea sa din robia lipsei, sărăciei și nefericirii.»
M-am despărțit fără tragere de inimă de binefăcătorul meu.
El s-a urcat într-un taxi împreună cu asistentul său și a pornit spre hotelul său. Mergeam pe stradă, fără să fiu conștient de mulțime, având un sentiment de exaltare, astfel încât mi se părea mai degrabă că plutesc decât că merg.
În trenul spre casă, am evitat cu atenție toate contactele inutile cu ceilalți pasageri. Am evitat compania; îmi doream să fiu singur și să mă gândesc. Nici nu se punea problema să risipesc cât de puțin din timpul meu prețios pentru o conversație inutilă – cât de sterilă îmi părea acum când existau atât de multe lucruri de realizat.
Aveam un scop care mă interesa extrem de mult
– să folosesc noua mea învățătură – și nici o zi nu mai putea fi pierdută. Nu mă mai interesa nimic altceva și nimic altceva nu mai avea importanță.
Asta a fost povestea pe care pot să o revelez în acest moment. Sper să o consideri încurajoatoare și sper ca în cele din urmă să descoperi mai multe.”
Am fost dezamăgit că nu a putut să mă ilumineze mai mult. El m-a asigurat că va avea grijă să iau legătura cu Maestrul imediat ce sosește. Acest lucru doar mi-a intensificat nerăbdarea și am zis, „Nu pot să aștept pur și simplu sosirea sa – s-ar putea să nu vină niciodată! Dă-mi numele hotelului său și voi merge să-l găsesc.”
A rămas calm și impasibil – ceea ce era neobișnuit pentru el – și mi-a răspuns simplu și liniștit că nu a auzit numele hotelului…