Michael Roach și Christie McNally explică în „Șlefuitorul de diamante” – Învățătură străveche pentru succesul în afaceri și în viață, un principiu cauză-efect cu privire la prezența murdăriei și a poluării, într-un mod inedit pentru occidentali, dar care poate să conțină un adevăr. Rămâne ca fiecare să cerceteze în interiorul său dacă este sau nu este așa.
Problema:
Pe parcursul activității tale ești expus adesea la un mediu neplăcut, trebuie să călătorești în interes de serviciu și să lucrezi în țări unde străzile sunt insalubre; faci naveta trecând prin zone cu un aer foarte poluat; lucrezi într-o uzină în care procesul de fabricație a produselor implică folosirea unor substanțe chimice nocive; și așa mai departe.
Soluția:
Pentru această problemă, rezolvarea tipică este una foarte greu de ghicit, însă toate cărțile din vechime sunt de acord în privința modului în care trebuie să procedezi. Cercetează firma sau departamentul pe care îl conduci ca să vezi dacă există manifestări indecente sau cazuri de hărțuire sexuală și, dacă le găsești, elimină-le.
Unul dintre aspectele cele mai plăcute ale mediului de lucru la Andin International
era absența aproape totală a oricăreia din multitudinea de forme de hărțuire la serviciu cărora de atâtea ori le cad victime femeile. De la patron în jos, femeile erau respectate pentru contribuția pe care erau capabile să o aducă și erau perfect eligibile când era vorba de măriri de salariu, promovări și numiri în posturi de conducere, totul depindea în exclusivitate de performanță. Începând cu patronul, niciun șef nu a supus niciodată o femeie vreunui comportament degradant manifestat prin atingeri nedorite, priviri, fluierături sau cuvinte obscene și altele de genul acesta.
Lipsa comportamentului vulgar era vizibilă și reconfortantă: nimeni nu se preta la glume „ca între băieți” despre sex și femei; nu se foloseau expresii deocheate; iar cultura organizației nu încuraja bărbații și femeile căsătorite să își încalce în timpul lucrului jurămintele față de partenerul de viață.
Din nou, poate părea o abordare foarte simplistă
să crezi că murdăria care iți afectează mediul exterior ar putea fi produsul unui soi de murdărie care și-a pus pecetea asupra modului în care vorbești sau gândești. Ideea aceasta este atât de străină de viziunea asupra lumii pe care o avem noi, occidentalii, încât aproape că seamănă cu o poveste de adormit copii. Gândește-te puțin: toate lucrurile au o cauză. Există un motiv pentru care anumite regiuni ale țării sunt afectate de poluare, iar altele nu. Acum iți spui în sinea ta: „Normal că există un motiv. În unele zone sunt mai multe mașini, mai multe coșuri de fum, legi mai puțin stricte care să țină în frâu fenomenul poluării.”
Gândirea tibetană face însă o distincție clară între „,cum” și „de ce”
Dacă spui că o anumită zonă este mai poluată pentru că acolo există mai multe surse de poluare, nu explici decât cum apare poluarea. Însă aceasta nu explică deloc de ce aceste surse de poluare se întâmplă să fie prezente exact în zona respectivă, la momentul respectiv. Știm cu toții că furnalele și coșurile de fum poluează. Nu asta este întrebarea. Adevărata întrebare, care ți-a stat întotdeauna pe buze, dar, când erai mic, ți s-a spus să nu mai pui atâtea întrebări, este în primul rând, de ce sunt coșurile de fum acolo și nu altundeva? Acum mintea se răzvrătește iarăși și spune: „Ce întrebare stupidă! Pentru că așa stau lucrurile și cu asta basta”.
Dar oare știința nu ne învață că totul are o cauză? Nu se bazează întreaga societate occidentală pe ideea că orice eveniment are o explicație rațională. Nu încape îndoială că motivul poluării este coșul de fum. Care este însă în primul rând motivul pentru care coșul de fum se află acolo? Nu ar trebui putem identifica și cauza aceasta? Căci nu este, și ea, un eveniment în sine? Și nu era vorba că toate evenimentele sunt declanșate de anumite cauze?
Adevărul este că aceste coșuri de fum sunt acolo pentru că tu ești obligat să le vezi
– ești constrâns să le percepi – de un tipar care a ajuns în conștientul tău venind din subconștient. Tu ești cel care a creat poluarea și sursele prin intermediul cărora ajunge la tine printr-o acțiune 1) anterioară efectului care a declanșat-o și 2) similară din punctul de vedere al conținutului tot cu efectul amintit. Iar înțelepciunea de mii de ani a iluștrilor gânditori de la celălalt capăt al lumii spune că mediul ambiant murdar sau urât mirositor are drept cauză comportamentul dubios cu conotații sexuale.
Nu ești obligat nici să crezi, nici să nu crezi – cel mai bine e să încerci soluția aceasta. Stârpește acest gen de lucruri din firma ta – lucruri care afectează, probabil, starea de spirit a tuturor celor care lucrează în firmă și vezi dacă în felul acesta obții un mediu mai plăcut, inclusiv sub aspect fizic. Să vezi înseamnă să crezi.”
